Daiana Live Today As If No Tomorrow

Cum a inceput Live Today As If No Tomorrow

Astazi, 14 Februarie 2019

Draga Domnule Soare,

Bine te-am regasit!
Oare de cat timp nu ti-am mai scris, oficial?

De la ultimul blog privat si pierdut, asa-i?

Oricum, astazi va trebui sa imi scuzi stilul si formalizare, dar dupa cum stii, visez sa dorm in urmatoarele 10 minute.

Incat am poposit aici, in fata ta, doar pentru a marca momentul zilei de azi. Lasa-ma sa iti explic, foarte pe scurt, te rog.

Practic, astazi este prima zi in care mi-am propus sa imi testez conceptul numit “Live Today as if No Tomorrow“.

Totul a inceput ieri de dimineata, cand, acasa fiind, am avut o epifanie. Nu-mi amintesc sa mai fi avut una asa de puternica de mult timp.

Imi pregateam micul dejun si eram incantata de faptul ca imi era pofta de ceva bun – sunt bolnava zilele acestea, o recidiva a sinuzitei care nu-mi da pace de 1 an.

Notez toate acestea ca nu cumva sa uit momentul sau starea ce m-au cuprins atunci.

Desigur, si pentru a imparasi epifania mea cu tine, dragul meu Soare prafuit de atata abandon ceresc…

Bun, deci eram in bucatarie, cumva vesela si cu pofta de viata, cand m-a lovit ideea.

De fapt, eu ma gandeam la cu totul altceva. Urma sa imi planific urmatorii 100 de ani si trebui sa deconstruiesc toata perioada pana la ordinul lunilor si chiar al saptamanilor, cred.

Insa nu am mai apucat sa inaintez ideea, caci dintr-o data, m-am trezit cu magica idee in minte:

Cum ar fi daca maine nu m-as mai trezi?

Adica lasa ce as face eu peste 100 de ani, sau mai bine zis unde m-as vedea peste 100 de ani, important devenise ce as fi facut atunci, in acel moment.

Ma gandeam ca daca aceea ar fi ultima zi a mea pe pamant, as vrea sa fie marcata de tot ce conteaza pentru mine.

Insa nici nu am apucat sa ma bucur bine de stare, ca au intervenit alte persoane si alte momente in viata mea, alte ganduri si alte emotii mi s-au amestecat in visul naruit.

Si in loc sa ma bucur de mine si de gandul trimis de tine, cel mai probabil, am revenit la a fi workaholic.

De parca as fi CEO in Cercetare Spatiala la NASA, asa ma simt uneori:

  • 2 laptop-uri
  • 3 smartphone-uri
  • o pagina intreaga de to-do list zilnic

Mi-am propus, totusi, sa imi rezerv macar 2 ore inainte de culcare.

2 ore doar pentru mine.

Nici nu stiam ce urma sa fac in acele ore, dar aveam asa de mare nevoie de ele.

Caci, am uitat sa iti spun, pana la urma m-am mobilizat emotional si am reusit sa ies din pasa negativa ce imi innorase ziua, care incepuse divin.

In fine, pe la 6 seara urma sa iau o pauza din orice altceva si sa ma concentrez pe mine.

Nici gand insa, toate planurile mi s-au naruit, abia am avut timp de un telefon si restul serii a fost fatidic:

Ba nu a mers laptopul, ba si-a facut update dupa restart, ba un telefon, ba poze primite, ba nu stiam cum sa editez niste fotografii, ba am revizuit emailul de trimis urgent de 10 ori…

Ce sa mai vorbim, s-a facut noapte, stii si tu.

De nervi mai mult, m-am apucat de scris.
Atat imi mai ramasese, scrisul.

Si mi-a fost imposibil sa ma opresc din scris rapid.

Imi zburase si somnul, intre timp.

Iar la final, cu capul pe perna, cu rugaciuni si cu Alan Watts pe fundal, doar-doar oi reusi sa fiu cuprinsa de vise, contemplam cum ramaneam constienta, prelegere dupa prelegere, pana cand incepuse si o migrena nocturna sa imi dea tarcoale.

In schimb, m-am trezit singura la 5 AM.
5 fix!

Vezi tu, Soare frumos, ce Super-Constient am?

Dar m-am culcat la loc, cu gandul sa ma trezesc la 6:30…

Ora la care eram terminata psihic si fizic, traspirata, traumatizata de cosmaruri si abia putand sa respir.

Am decis ca e un moment bun sa mai incerc o data minunea: inca o zi doar pentru mine, poate-poate!

Si tin sa spun ca desi nu m-as culca acum complet impacata cu ziua mea de azi, am fost, oricum, mult mai aproape de idealul zilei perfecte.

Si intre timp, caci despre asta va urma sa iti scriu, am realizat si cum imi imaginez eu ziua perfecta.

Acea zi in care, la sfarsitul ei, caci asa se arata in epifanie, ma vedeam intinsa in pat, in Shavasana, terminand rugaciunea de noapte cu zambetul pe buze, un zambet larg, precum gandul: si acum pot muri linistita.

Emfaza fiind pe linistita, si nu pe ideea de moarte, cred ca ai realizat.

Asa de mult imi doresc sa inchei asa toate zilele vietii mele de acum inainte, incat va deveni motto-ul vietii mele, acesta:

Traieste Azi ca si cum Nu Ar Fi Maine.

Daiana Radulescu

Si ca sa vezi ca ma apropii cat de cat de acel ideal, astazi e prima zi cand las un lucru neterminat, doar pentru a termina unul care chiar conteaza pentru mine: scrisul.

Sau, mai bine zis, conversatia cu tine.

Au trecut anii peste noi, Soare…

Ti-am mai scris prea putin, iar tu esti mut cand eu nu ma apropii de tine.

Si cu toate ca nu sunt convinsa ca magia gandului de ieri iti apartine, iti voi multumi oricum pentru ea.

Macar m-a readus aici, mai aproape de tine.

Ah, da: am lasat sufrageria intr-un mare amalgam de cutii, foi, caiete si alte decoratiuni.

N-am avut timp nici de baia cu spuma.
Ma voi rezuma la un dus…

Dar ma voi retrage la somn devreme si voi medita inainte de culcare. Si voi avea acel zambet, asta iti garantez!


Deci daca ar fi sa spun cam de multumita sunt azi cu viata mea, daca maine nu ar mai veni niciodata, raspunsul este 75%.

Sa marcam totusi ce a fost foarte bine si chiar s-a intamplat, exact cum mi-am dorit:

  1. Am vorbit cu mama la telefon, am aflat ca ei sunt mine, precum si catelusii. Ba chiar am si ras mult, pe seama nasului meu ca un robinet.
  2. Am terminat organizarea tuturor Zeitelor mele, cunoscute, popular, sub numele de carti.
  3. Am vorbit cu AO la telefon.
  4. Am vorbit cu verisoara mea pe WhatsApp, macar.
  5. Am avut parte de o cina delicioasa de acest Valentine’s Day.
  6. Mi-am facut timp pentru mine (am amanat ceva planificat).
  7. Mi-am regasit jurnalele, iar unul dintre ele m-a marcat profund (ceva ce am gasit scris acolo, inca din 2013).
  8. Urmeaza meditatia de seara si un somn lin, la momentul in care chiar imi este somn.
  9. Am decis sa nu respect chiar toate regulile si mi-am turnat o gura de vin roze, ametitor de parfumat.
  10. Am avut timp pentru introspectie, in timp ce mi-am reamenajat living-ul.

Gata, am sorbit si ultima gura de vin.

Noapte buna, Soarele meu bun si cald!
Sa faci primavara sa vina mai repede.

Mereu a ta,
D. R.